358. Ioan Manu, Mare Vornic și Caimacam al Țării Românești [1856-1858]
-
Anton Chladek
lot.estimate:
3.000,00 EUR
lot.estimate:
3.000,00 EUR -
5.000,00 EUR
lot.not_sold:
- medium
- ulei pe pânză
- description
- Născut pe ținut maghiar, la Elemer, ceh de origine, Chladek își va construi cu adevărat o carieră atât în localitatea natală, dar mai ales în Pesta, unde își va câștiga și renumele de portretist. Dorind să depășească statutul de zugrav, Chladek va lua calea școlilor europene și se va îndrepta în special către cea italiană și cea vieneză, în încercarea de a-și contura o practică artistică cât mai coerentă. Evident studiul și copia au fost principalele unelte folosite de pictorul nostru, care astfel și-a făcut mâna în vederea unor compoziții ulterioare, superioare. Renumele în capitala maghiară și-l va câștiga folosindu-se de toate mijloacele ce îi erau la îndemână. În deceniul trei al secolului al XIX-lea acesta era deja cunoscut în rândul familiilor "bune" datorită lecțiilor particulare, portretelor, tablourilor de gen, și chiar a copiilor după opere celebre. <br />Având în vedere statutul relativ volatil pe care îl aveau mici maeștrii ai începutului de secol XIX, Chladek, luând cunoștință de atmosfera din țările române și de lipsa unor pictori ai oficialităților boierești, călătorește în Muntenia și ajunge în București în 1835. Chiar dacă nu venise în capitala muntenească cu gândul să poposească prea mult, atmosfera financiară propice, dar mai ales lipsa artiștilor de seamă îl vor face pe pictorul nostru să se stabilească definitiv. Chiar dacă nu se specializase pe un domeniu anume și practica cam toate genurile picturale, principalele atuuri artistice reieșeau din portrete și miniaturi. În plus, cea care îi aducea stabilitatea financiară, într-o țară în care mica și marea boierime doreau să ajungă la un anumit statut, a rămas portretistica. În scurt timp, în decursul a câțiva ani de la stabilirea sa în București, Chladek ajungea să fie apreciat de cele mai importante familii muntenești: Manu, Văcărescu, Rioșeanu, Pleșoianu și altele.<br />Familia Manu poate fi considerată o familie protectoare a artistului. Multitudinea de portrete realizate membrilor importanți ai familiei, cât și realizarea picturii murale de la biserica din Budești (moșia adusă drept zestre de către Anica Ghica la căsătoria cu Ioan Manu) ne îndreptățesc să credem că Chladek a beneficiat de aprecierea necondiționată a capilor familiei. În tabloul de față îl regăsim pe Ioan Manu, probabil cel mai important membru al marii familii Manu la jumătatea secolului al XIX-lea. <br />Ioan se năștea pe 24 iunie 1803 în familia Marelui Vornic și Caimacam Mihail Manu și a Smarandei (născută Văcărescu). Ioan Manu avea să intre în afacerile statului de tânăr, fiind, încă dinaintea instaurării Regulamentelor Organice, ispravnic de Vlașca (1829). Adevărata carieră administrativă și politică o va cunoaște însă la București, unde a fost Mare-Agă, Mare Logofăt, sfetnic a lui Alexandru Vodă Ghica, al lui Bibescu și al lui Știrbei, Mare-Vornic (din 1855) și Caimacam al Țării Românești (1858), prin Firmanul Sultanului.<br />La distanță de circa trei decenii de la primul portret în care este pictat Ioan Manu (vezi lot 12), Chladek alege o înfățișarea tipică mijlocului de secol XIX. Straiele occidentale înlocuiesc vechiul veșmânt oriental, turcesc, frizura este simplă, cu capul descoperit, iar ca podoabă facială, Manu poartă doar o mustață bine îngrijită. Avem de a face cu un personaj european, îmbrăcat relativ sobru și oficial: redingotă închisă la culoare, cu revere largi, peste o vestă albă și o cămașă simplă, de aceeași culoare. Dincolo de postura pe care o ia în portret Manu, acesta își evidențiază statutul și prin decorațiile ce le poartă la gât și în piept. Putem recunoaște sub papionul alb Ordinul Coroana de Fier clasa a II-a (Austria) și cel otoman, Iftihar Nishani, prins de o panglică roșie (I.P.)
- bio
- MANU, Constantin, "Documente din Secolele al XVI-lea - XIX-lea privitoare la familia Mano", Constantin George Manu, Tipografia Curții Regale, București, 1907<br />ROSETTI, Dimitrie R., "Dicționarul Contimporanilor", Ed. Lipo-Tipografiei Populara, București, 1897<br />VOINESCU, Teodora, "Anton Chladek și începuturile picturii românești", Universitatea din București, Seminarul de Istoria Artei, Monitorul Oficial, București, 1936
- dimensions
-
- custom: 57x74
- research_info
- Opera este menționată și reprodusă în "Anton Chladek și începuturile picturii românești", Teodora Voinescu, Universitatea din București, Seminarul de Istoria Artei, Monitorul Oficial, București, 1936 la pag. 49, cat. 34, respectiv planșa VIII. Opera este reprodusă în "Enciclopedia României", Dimitrie Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcănescu și alții, Vol I la pag. 848. Opera este menționată în "Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea", Adrian-Silvan Ionescu, Noi Media Print, București, 2008 la pag. 36.
- notes
- Pe verso, număr de inventar Muzeul Național de Artă al României, inv, 2342.
- dating
- 1856-1858
- provenance
- colecția vornicului Ioan (Iancu) Manu (1803 - 1874); colecția gen. George Manu (1833 - 1911); colecția Constantin G. Manu (1871-1959); 1948, gestiunea Muzeului Alexandru Saint-Georges; din 1949, colecția Muzeului de Artă al R.P.R., inv. 2342; din 2015, colecția urmașilor lui Constantin G.Manu.
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.