113Т. "Octoihul Slavo-Român”, operă editată de spătarul Țării Românești, Mihai Cantacuzino, în vremea lui Constantin Brâncoveanu, Râmnic, 1706, cu o însemnare olografă a lui Cantacuzino și un sigiliul inelar, piesă rară, de colecție
lot.initial-price:
1.500,00 EUR
lot.sold:
3.000,00 EUR
lot.initial-price:
1.500,00 EUR
lot.sold:
3.000,00 EUR
- description
- Această tipăritură face parte din seria monumentelor scrise ale Epocii Brâncovenești. Pagina de tiltu este încadrată în câmpul superior de o gravură cu scena Deisis, iar in câmpul de jos se observă un al doilea frontispiciu, cu vrejuri și lei, ce încadrează stema sau blazonul princiar al Spătarului Mihai Cantacuzino. Pe verso-ul foii de titlu se află imprimată una din cele mai frumoase steme brâncovenești, datatã „1700 IV” , însoțită de 12 stihuri politice, semnate de tipograful cărturar Mihai Ștefan, închinate domnitorului Constantin Brâncoveanu. Alte versuri însotesc în carte alte două gravuri ample, deosebit de valoroase. Una cuprinde reprezentarea Sf. loan Damaschinul (pe f. (2v). Gravura de la f. 81v, cu scena Răstignirea Domnului este semnată de renumitul gravor loanichie Bacov și este datată 1705. La sfârșitul cărții se mai află o gravură, deosebit de interesantă, înfătisând Dreapta Judecată a lui Dumnezeu, folosită pentru prima dată iîn cartea “Cheia Înțelesului” imprimată la Bucuresti în 1678. Tiparitura are, în forma sa completă, (2) + 84 + (1) file, imprimate cu negru și rosu, pe două coloane, textul find împodobit cu frontispicii, initiale și vignete. Textul de bazà al scrierii este slavonesc, iar titlurile și indicatiile tipiconale sunt în limba română. Tirajul mic si formatul mare, in folio, dar mai ales redactarea editiei în forma veche, slavo-română, explică, la peste trei veacuri de la aparitie, raritarea aparte a cărtii. Exemplarul de față este complet. Legătura cărții este veche, din tăbli învelite în piele maronie, marmorată, ornată cu chenar sumar, iar în câmpul central al primei coperte, cu un vrej floral aurit. Mărturiile documentare pâstrate de aceastà carte sunt putine, dar deosebit de valoroase. Din legătura veche și forzaț se păstrează o însemnare veche, notată la scurt timp după aparitia cărții, având următorul conținut: „Al lui Serban v(e) l log(o)f(a)t, datã la besereca cea de la Ciocânesti”. O a doua însemnare, recuperată de pe coperta interioarà, mărturiseste: „În anul 1762 m(ese)ta iulie 17 zile. Am cumpărat eu ieromonah(ul) Atanasie acest Minei (Octoih) de la părintele duhovnic, anume ieromonah(ul) Ștefan, drept florinti vonasi zece, fiind eu la acea mănâstire, anume Afteia. Și am scris eu Popa Mihai ot Ungro Valahia ot (Arges)”. Pe f. (2r), în câmpul de jos, se află sigiliul inelar. Datele de mai sus atestà faptul cã acest exemplar a apartinut, la scurt timp dupà aparitia cărții, Spătarului Valahiei și editorului cărtii, Mihai Cantacuzino, aflat în cadrul Curții domnesti a lui Constantin Brâncoveanu. Spătarul Mihai Cantacuzino (1640-1716) împreună cu fratele său stolnicul Constantin Cantacuzino, au jucat un rol important în alegerea lui Constantin Brâncoveanu la domnie. Cei doi au exercitat o influentă importantă asupra politicii lui Brâncoveanu, pânâ când frictiuni între cele doua familii au declanșat o ruptură în 1707. Mihai a fost înlăturat din functia de mare spătar, pentru ca aceasta sã fie încredințată ulterior tot unui Cantacuzin. Domnia lui Ștefan Cantacuzino, nepotul de frate al lui Mihai, a reprezentat doar o scurtă revenire a familiei Cantacuzino, episod care s-a încheiat prin executia domnului, a tatălui sāu (stolnicul Constantin) și a lui Mihai Cantacuzino. Spătarul Mihai Cantacuzino a lăsat în urmă un numãr de ctitorii, printre ele numărându-se mânăstirile Sinaia și Coltea. Conform însemnării de mai sus, exemplarul alăturat din Octoihul de la 1706 a fost dobândit prin cumpărare ori danie, de către vel logofătul Șerban pentru a-l dărui pe seama bisericii din localitatea Ciocănesti (Călărași). Șerban a fost fratele lui Radu Greceanu (n. cca. 1655/1660 - d. ante 9 iulie 1725), cronicarul muntean, autor al cronicii “Viata lui Constantin Brâncoveanu” din 1711 și al manuscrisului “Letopisețul de la descălecarea cea dintâiu a românilor și asezarea lor în Țara Românească”, care s-a pierdut. Logofatul Radu Greceanu, împreună cu fratele sãu, logofătul Șerban Greceanu, a luat parte, alături de stolnicul Constantin Cantacuzino și cu sprijinul arhiereului Ghermanos de Nyssa (directorul Academiei grecesti din Constantinopol) și al lui Sevastos Kymenites (directorul scolii grecești din București), la traducerea Bibliei de la București - prima ediție integrală în limba românã a textului Sfintei Scripturi. Peste o jumătate de veac, cartea se afla în proprietatea unui anume ieromonah Ștefan, care, în vara anului 1762, o vindea, cu suma de 10 florini, ieromonahului Atanasie, vietuitor la mânăstirea Afteia, fapt adeverit în scris - la fața locului - de către preotul colportor și legător de cărți Mihai Popovici. Acesta era originar din Curtea de Arges, despre care se stie că a răspândit un număr mare de tipărituri românesti apărute în Valahia în numerose localitäti din Vestul Transilvaniei, mai ales în Banat, Zärand si Bihor, iar la 1784 a fost implicat în Răscoala lui Horea. Mănăstirea Afteia de la Cioara (Alba, în Transilvania) l-a avut ca staret pe Sfântul Cuvios Sofronie, numit și "Mărturisitorul de la Cioara", care si-a închinat întreaga viată luptei pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania. În timpul cât acesta a fost stareț, mânăstirea a devenit principalul centru de luptà pentru apărarea credinței strâmosesti. Se stie că, pentru că a instigat poporul la răscoală, Sofronie a fost trimis în judecată și condamnat la cinci ani de închisoare, dar, chiar înainte de a fi arestat, acesta a reusit sã fugă în Valahia, unde avea multi susținători. A continuat sã se dedice monahismului ortodox, fiind călugăr la mânāstirile din Robaia (1764-1766) și Vieroși (1766-1771), iar apoi egumen la Curtea de Arges. Cu sigurantă, prezența în vara anului 1762, a colportorului peregrin Popa Mihai Popovici, originar din Curtea de Arges, la mânăstirea de la Cioara nu a fost deloc întâmplatoare. Ulterior, cartea de față a fost folosită în mai multe localități din Banat.
- bio
- Bibliografia Românească Veche, I (151), p. 467-468. Bibliografia Românească Veche, IV (151), p. 220. Anton-Maria del Chiaro, Istoria delie Moderne Rivoluzioni delia Valachia, Venezia, 1718. Dimitrie Cantemir, Scurtă poveste despre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu și a Cantacuzinilor, ediție, studiu introductiv, note și comentarii de Paul Cernovodeanu, București, 1995. Nicolae lorga, Despre Cantacuzini, București, 1902. I.M. Cantacuzino, O mie de ani in Balcani. O cronica a Cantacuzinilor în vâltoarea secolelor, București, 1996. Catalina Opaschi, O genealogie inedită a Familiei Cantacuzino și herburi Cantacuzine, in „Cercetări Numismatice” (București), XII-XIII, 2006-2007. Florian Dudaș, Vechi cărți românești călătoare, București, 1987. Florian Dudaș, Cărturari și artiști din Muntenia și Moldova peregrini în Crișana (Sec. XVI-XVII), Timișoara, 2003.
- dimensions
-
- width: 20 cm
- height: 29.5 cm
- research_info
- BRV I. p. 151
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.