Concert la Ateneu (dirijat de George Enescu)

signature

semnat și datat stânga jos, cu negru, "Stoenescu, 1946"

medium

ulei pe lemn

description

Eustațiu Stoenescu avea să pășească pragul Academiei Julian din Paris la vârsta de doar 16 ani. Deplasarea internațională pentru studii l-a adus mai aproape de arta lui Velázquez, Rembrandt sau Whistler, artiști pe care îi admira foarte mult. La Paris ajunge în anul 1900, așadar chiar în toiul celebrei Expoziții Universale, având astfel ocazia să se bucure de tumultul vieții artistice din capitala Franței. Va sta în gazdă la doamna Titulescu, venită la Paris ca să se îngrijească de Nicu (Nicolae Titulescu), student la Drept. La Paris, Stoenescu va fi coleg cu Ressu și Steriadi în atelierul lui Jean Paul Laurens, însă dintre aceștia, el va fi cel remarcat de profesor și chemat să lucreze în atelierul său particular. Se va țese astfel o relație strânsă între cei doi - pedagog și învățăcel - tânărul student apreciind în mod deosebit grija de factură paternă pe care i-o arăta profesorul. Datorită noii legături, Eustațiu Stoenescu pătrunde discret în importanta lume artistică a Parisului de început de secol XX și cunoaște personalități precum Auguste Rodin, Antoine Bourdelle sau Paul-Albert Besnard. Rodin venea adesea în atelierul lui Jean Paul Laurens, ba uneori îi adresa remarci încurajatoare tânărului student român. O primă incursiune în intersecția dintre pictură și muzică i se va dezvălui lui Stoenescu prin proiectul laborios asumat de maestrul său. Jean Paul Laurens avea să depună o prodigioasă muncă de cercetare a temei din celebra sa pictură ”Muzica (Omagiu lui Beethoven)”. Purcede așadar la invitarea în atelierul său a muzicienilor vremii, unul dintre aceștia fiind chiar George Enescu. La inițiativa pictorului, George Enescu va interpreta diverse opere pentru auditoriul său restrâns. Stoenescu era pasionat de muzică, și îndeosebi de vioară - instrument pe care l-a studiat și el în copilărie. La Paris pătrunde așadar și pe tărâmul muzicii și descoperă nume precum Saint-Saens, Ravel, Viardot, Kreissler. Nu e de mirare, prin urmare, faptul că în opera de față pictorul aduce laolaltă câteva dintre subiectele sale favorite și rememorează, totodată, întâlnirea cu marele muzician de origine română. Conform notației de pe verso, opera destăinuie cel mai probabil un instant al concertului dirijat de George Enescu la Ateneul Român în anul 1937. Un afiș de epocă ne dezvăluie existența a ”3 Concerte Simfonice Extradordinare Vagner cu orchestra ”Filarmonica” dirijată de maestrul Enescu” în datele de 14, 21 și 28 noiembrie 1937. În repertoriul celor trei concerte erau incluse ”Siegfried actul III”, Wagner; ”Suita II”, George Enescu; ”Simfonia Do Major op. 12”, Mihail Jora (în primă audiție); un concert de Bach, unul de Mozart și unul de Brahms. Concertul din 14 noiembrie 1937 a căpătat o dimensiune cu totul specială, prin prisma faptului că George Enescu primea o adoua decorație din partea regelui Carol al II-lea. Concertele de la Ateneu se bucurau de prezența unor nume sonore ale muzicii clasice românești: soprana Elena Basarab, mezzosoprana Maria Marinescu-Moreanu, tenorul N. Apostolescu și baritonul P. Ștefănescu-Goangă. Elena Basarab era una dintre artistele renumite ale scenei lirice bucureștene. Demonstrând încă de timpuriu vocația deosebită, va fi îndemnată de apropiați să-și continue studiile muzicale. Bogatul repertoriu universal pe care l-a interpretat cu virtuozitate s-a întins de-a lungul câtorva decenii. Maria Marinescu-Moreanu era o altă apariție cuceritoare și plină de grație. Vocea sa i-a impresionat pe cei din jurul său care au convins-o să aprofundeze cursurile Conservatorului, în detrimentul celor de la Academia Comercială. Cu rădăcină în vechea familie Rally, ce deținea clădirea teatrului din Brăila, Petre Ștefănescu-Goangă se afirma în epocă drept un înzestrat bariton și un pedagog dedicat. Chiar George Enescu va fi cel care îl va îndruma să studieze la Paris. Pornind așadar de la cele câteva date care înscriu concertele din luna noiembrie a anului 1937 în galeria reprezentațiilor de marcă, putem desluși interesul pictorului pentru redarea subiectului la câțiva ani distanță de participarea ca spectator la concert. Desfășurată pe orizontală, pictura lui Stoenescu redă atmosfera serii de concert, cu George Enescu dirijând în prim-plan, orchestra numeroasă a Filarmonicii în plan secund și prezența unei soprane într-un detaliu semnificativ. Atmosfera distinsă e susținută prin fundalul elegant, redat printr-o cromatică diafană; opera reprezentând practic o frântură ideatică a unei clipe împlinite. Scena și cortina ne introduc în atmosfera de gală și ne supun, de asemenea, preceptelor convenției spectacolului.

bio

”Amintiri” de Eustațiu Gr. Stoenescu, publicat în ”Arhivele Olteniei”, anul XXII/1943, nr. 125-130, pp. 346-351. OPRESCU, Gheorghe, ”Stoenescu”, Editura Casei Școalelor, București, 1946.

dimensions

width: 95.5 cm
height: 49.5 cm

dating

1946

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

102. Concert la Ateneu (dirijat de George Enescu) [1946]

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!