Tătăroaice - Artmark România

signature

semnat stânga sus, cu gri, YOR

medium

ulei pe carton

description

”P. Iorgulescu-Yor este prin natura sa un colorist cald, un armonizator delicat dar ferm al câtorva nuanţe fragede, un intimist pentru care diferenţierea atmosferei sufleteşti într-o pânză contează.” (A. Broşteanu) Iorgulescu-Yor este unul dintre artiştii perioadei interbelice a căror operă a fost reevaluată de către critica de artă contemporană, câştigându-şi locul meritat în istoria picturii româneşti, după ce numele său a fost pus în umbră, probabil din cauza activităţii sale artistice de numai 19 ani, încheiată tragic. Născut într-o familie cu tradiție în politică, Petre Iorgulescu a eșuat în încercarea de a duce mai departe cariera de demnitar. După terminarea studiilor Facultății de Drept de la Iași și după o scurtă trecere prin viața politică, a ales să-și cultive apetența pentru artă la Paris (1919). Iorgulescu a luat contact, în mediul parizian, cu postimpresionismul și toate avatarurile sale, fovism, pointilism, cubism. A frecventat o perioadă Academia Julian, la clasa lui Maurice Denis, unul din membrii grupului Nabist, ca mai apoi să opteze pentru Academia Modernă a lui Othon Friesz, promotor al fovismului. Iorgulescu ajunge la Paris în toiul disputei dintre academismul mimetic și afirmarea revoluției perpetue a noilor curente moderne. De altfel Tonitza avea să consemneze: “Arta lui nu se va fixa niciodată, fiind că spiritul lui Iorgulescu hărăzit zbenguielii va rătăci grăbit și sprințar, mânat de toate vânturile actualităților en vogue”. A deschis prima expoziție personală în 1925 și a participat constant la Saloane, parte din lucrările sale fiind achiziționate de Pinacoteca Statului (a cărui custode a devenit în perioada 1933 – 1934). Debutul de la Maison D’Art din București, din 1920, a coincis cu cel de la Salonul Oficial din Paris. A participat și la expozițiile organizate de diversele grupări artistice ’’Tinerimea Artistică”, “Grupul nostru”, “Criterion’’. Al. Busuioceanu apropia viziunea sa artistică de cea a lui Othon Friesz, iar Amelia Pavel remarca unele accese expresioniste în opera sa. Intrând în contact cu arta lui Matisse, Marquet, Braque, Dufy, Derain, Van Dongen, Vlaminck după ce momentul revoluţionar al mişcării se consumase, Iorgulescu-Yor a asimilat premisele fovismului, pe care le-a pus în valoare potrivit propriei viziuni. Caracterul autodidact al carierei sale artistice, cât și principiul suveran al instinctului plastic, specific fovismului, l-au recomandat pe Iorgulescu-Yor ca pe un senzorial, înclinat spre spontaneitatea expresiei brute, eliberată de norme. Iorgulescu-Yor a fost şi el sedus de specificul Balcicului, asemeni multor pictori români ai perioadei interbelice, care au format o colonie artistică pe ţărmul Mării Negre, în localitatea cu aer exotic. Peisajele locului formează un capitol al operei sale, marcată de căutări şi experimente stilistice, în care foloseşte un procedeu numit de Alexandru Măciucă al “insolitării”, care presupunea folosirea mai puţin obişnuită sau arbitrară a mijloacelor curente, care în sfera cromaticii se manifesta prin asocierea contrastantă şi uneori arbitrară a culorilor. Procedeul caracterizează o fază a creaţiei care se încheie la începutul anilor 1930, fiind depăşit în perioada în care pictează “Tătăroaice”, lucrare realizată probabil între anii 1936-1937; o lucrare cu acelaşi subiect, tratat într-o manieră asemănătoare, care poartă această datare, se află în Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă din Topalu, fiind prezentat în expoziţia retrospectivă organizată în 2005 la Muzeul Colecţiilor de Artă. Pictura “Tătăroaice” se distinge prin compoziţia echilibrată, formele simplificate şi epurate de detalii nesemnificative şi raporturile armonioase dintre culori. Acestea nu sunt la fel de puternice precum în peisajele sale, ci folosite în nuanţe estompate şi tonuri luminoase, aplicate pe suprafeţe ferm delimitate. Lumina albă, difuză, se reflectă în accente albe, mate, pe veşmintele femeilor, suprinse într-un moment de răgaz care recheamă truda lor zilnică. Ştiinţa oamenilor Balcicului de a-şi găsi timpul să mediteze conferea ritmul special al vieţii lor, una dintre notele specific locale, are au inspirat creaţiile artiştilor.

bio

CONSTANTINESCU, Cornel Radu, “Petre Iorgulescu-Yor”, Bucureşti, 1969 MĂCIUCĂ ,Alexandru, Catalogul Expoziţiei “Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939)”, Muzeul Naţional de Artă al României, 2005

dimensions

custom: 58,5

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

4. Tătăroaice

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!