Șalvarii galbeni - Artmark România

signature

semnat dreapta sus, în creion, LDB

medium

ulei pe pânză

description

Studentă la Școala de Belle Arte din București a studiat cu Dimitrie Serafim și Ipolit Strâmbulescu, academiști exigenți care nu au aprobat excentricitățile tinerei pictorițe. Spiritul de frondă față de impunerea oricărui canon a caracterizat întreaga perioadă de studii a artistei. De restrictivul învățământ românesc al vremii s-a refugiat în lecții particulare cu Eustațiu Stoenescu și Gheorghe Petrașcu, alături de ultimul schimbându-și paleta. La îndemnul lui Stoenescu a plecat în 1919 la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian. A urmat o perioadă (1919 - 1922) în care căutările artistice pentru definirea stilului au purtat-o la cursurile tuturor academiilor pariziene din acel moment, trecând astfel prin influența celor mai importante curente. Încercând să intre de două ori, fără succes, la Școala de Belle-Arte, fiind respinsă datorită nonconformismului, s-a rupt total de învățământul oficial și, pentru o scurtă perioadă, s-a înscris în atelierul lui Bernard Naudin, ilustrator de carte, și a călătorit, alături de Elena Popea, în Bretania. În paralel, în țară, i s-au dechis expoziții care s-au bucurat de succes, ceea ce a determinat-o să se înscrie la Academia Grand Chaumiere, pe care a părăsit-o pentru Academia Modernă a lui Othon Friesz. Libertatea îngăduită de cursurile lui Othon Friesz a resimțit-o mai degrabă ca o derivă lipsită de scop precis, așa că a trecut spre Academia Ranson, unde l-a întâlnit pe nabistul Maurice Denis, alături de care a simțit că reușește să facă progrese. Retragerea acestuia din profesorat a determinat-o să părăsească, însă, și această Academie și, la îndemnul Mericăi Râmniceanu, s-a înscris la Academia Cubistă a lui Pedro Correja d’Araujo. Impunerea cunoașterii noțiunilor de geometrie a convins-o să renunțe la experiența atelierelor pariziene și să se întoarcă în țară. Mediul artistic românesc era caracterizat de aceeași efervescență de stiluri și manifestări. La invitația Olgăi Greceanu și a Ninei Arbore a expus în cadrul Asociației Femeilor Pictore. După această expoziție eforturile de cristalizare a unui stil, ce presupunea și decantarea multiplelor influențe pariziene, dau roade în cadrul personalei din 1926, când a prezentat publicului peisaje, naturi statice și nuduri, dar care a consacrat-o prin modul de tratare a subiectului. Nu lipseau sarcasmul ori ironia și nici atmosfera de epocă, realizată după serioase studii de costum și ample lecturi, dar și cu concursul firii sale imaginative. Guașe și pasteluri, tehnici pe care uleiul le-a detronat abia spre sfârșitului anilor 50, erau redate în culori vii, contrastante, menite să sublinieze caracteristicile personajelor. Concretețea definirii stilului îi oferă în următorii ani cadrul unei prodigioase perioade de lucru – la Baden, Viena, plecată pentru a se îngriji de sănătate, ori în Italia, călătorie de plăcere – în care schițează, neîncetat, acuarelă ori guașă și în care frapează culorile tari, concizia redării în portrete, arabescul formelor la nuduri. Experiența trecătoare din atelierul lui Naudin s-a concretizat în colaborarea cu Tudor Arghezi la Cartea cu jucării, în 1931, succes care a recomandat-o ulterior ca o talentată ilustratoare. Problemele de sănătate au obligat-o, în 1933, să petreacă 3 ani la Sanatoriul din Eforie, perioadă în care a realizat patru compoziții decorative în saloanele sanatoriului și a continuat „investigarea mediului și a atmosferei patriarhal-oriental-citadină’’. Atinge, cu ciclul inspirat din poeziile lui R. M . Rilke din 1937, „sinteza expresivă a desenului„ în care se observă influența fovismului și un succes financiar care i-a permis să întreprindă o călătorie în Grecia. În anii 40 ciclul Orientale îi aduce recunoașterea și aprecierea criticii. Continuă să facă și ilustrație de carte, pentru Decameronul lui Boccaccio și treptat uleiul preia supremația deținută anterior de guașă, pastel ori acuarelă. Eclectismul stilurilor și a tehnicilor a însoțit-o pe Lucia Dem Bălăcescu de-a lungul creației sale. Din 1960 acesta se statornicește relativ la un colorit intens cu ecouri în fovism, în liniile sinuoase și robuste ce o înrudesc cu Botero și la un decorativ schițat.

bio

Mereuț ă, Iulian, Lucia Demetriade–Bălăcescu, București, 1970 MORĂRESCU, Dragos, OPREA, Petre, Lucia Dem. Bălăcescu, Ed. Meridiane, București, 1979

dimensions

custom: 54,5

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

9. Șalvarii galbeni

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!