Studiu pentru Bogăția apelor noastre

signature

semnat și datat, dreapta jos, cu negru, M. H. Maxy, (1)952

medium

ulei pe carton

description

Personalitatea şi contribuţia lui Maxy în arta românească sunt considerabile, în special prin prisma noilor cercetări şi lucrări ce au avut ca obiect activitatea şi opera sa, care au reanalizat aportul său artistic şi cultural, ajutând la descoperirea artistului M. H. Maxy şi a creaţiei sale, în afara graniţelor ţării. Germania este locul de care se leagă formarea sa ca pictor, Maxy frecventând „Şcoala liberă de pictură” din Berlin, între 1922 şi 1923. Acest interval de timp se va constitui în aşa-numita „perioadă berlineză”, pe care Michael Ilk, autorul celui mai cuprinzător studiu despre artist, o consideră hotărâtoare pentru activitatea de după revenirea în ţară. Maxy ajunge la Berlin având deja în palmares trei expoziţii personale în ţară, în cadrul cărora putuse fi constatată o tendinţă constructivistă. În Germania îl întâlneşte pe unul dintre membrii mişcării De Stijl, îi cunoaşte pe Moholy-Nagy, I. Peri, Erich Buchholz, ia contact cu teatrul modern şi vizitează Bauhaus-ul, în perioada în care acolo se năşteau ideile revoluţionare ce aveau să-şi pună amprenta asupra artei moderne. Vizitează expoziţia de artă modernă a artiştilor ruşi, printre care Malevich, Chagall, Rodcenko, în 1922, şi în acelaşi an, deschide o personală la Galeria Der STURM, după ce îi propune personal proiectul proprietarului galeriei, poetul Herwarth Walden. Anul 1925 poate fi considerat momentul de început al „perioadei integraliste”, care a continuat până în 1928 şi care este considerată „cea mai efervescentă şi plurivalentă etapă creatoare în cadrul creaţiei româneşti”. Maxy participă ca pictor la toate expoziţiile de artă moderă organizate în România, însă de personalitatea sa se leagă în special introducerea unei noi noţiuni despre artist, care este de acum pluridisciplinar – grafician, creator de de costume şi decoruri pentru teatru, organizator de expoziţii şi muzeograf. M. H. Maxy este şi iniţiatorul Revistei literare INTEGRAL 1925, „Revistă de sinteză modernă”, aflată în colaborare cu principalele curente avangardiste din lumeColaborează cu Revista „Contimporanul”, participând ca artist şi organizator la cea de-a doua expoziţie a mişcării din jurul publicaţiei, în 1930, alături de Ion Vinea şi Marcel Iancu. Activează şi în cadrul grupului „Criterion” şi a „Grupului plastic 1934”, perioadă în care devine preocupat, în pictură, de tematica socială, adoptând un stil ce tinde către realism, eliberânduse de influenţele suprarealismului şi ale automatismului, dar folosind în continuare un limbaj cubist, de descompunere constructivistă a planurilor. Istoricul de artă Petre Oprea împarte activitatea artistică a lui M. H. Maxy în patru perioade de creaţie: perioada berlineză, perioada dintre întoarcerea sa în ţară, în 1923 şi momentul celei de-a şasea expoziţii personale, din 1927, numită „perioada cubisto-constructivistă”, urmată de a treia fază, „perioada integralistă”, care durează până în 1944. De atunci începe o nouă etapă, denumită „realistă” şi marcată de orientarea către mişcarea socialistcomunistă şi de interesul pentru ilustrarea aspiraţiilor noii societăţi. După 23 august 1944, Maxy începe să creeze o artă pusă în slujba poporului, de tip realist-socialistă, pe care o practică neîntrerupt, până în 1962, când revine la tehnica picturală în manieră cubistă. Se află în rândul artiştilor militanţi, care sprijineau propagandistic regimul democrat-popular, crezând în puterea picturii sale de a exprima idealurile şi a sluji intereselor celor mulţi. Noua arta cerea prin programul său o orientare realistă, pentru adoptarea căreia Maxy se îndepărtează de la viziunea şi modul în care pictase până atunci. Până în 1948 realizează în manieră cubistă lucrări inspirate din viaţa muncitorilor, dar este criticat în cronicile vremii pentru inaderenţa la realism, orientându-se apoi către alte subiecte, pe care le tratează conform dezideratelor noii arte. Pictează scene din viaţa şi munca ţăranilor şi a oamenilor simpli, cum sunt compoziţiile „Macara la oţelăriile Hunedoara” din 1955, „În uzină” din 1958 sau „Bogăţia apelor noastre” din 1953.

bio

ARGAN, G. C., „Walter Gropius și Bauhausul”, Ed. Meridiane, București, 1976 COSMA, Mihail, „De la futurism la integralism”, în „Integral”, Nr. 6-7, 1925 ILK, Michael, „M. H. Maxy, Der Integrale Künstler”, Berlin, 2003 MARGOLIN, Victor, „The Struggle for Utopia.Rodchenko, Lissitzky, Moholy-Nagy 1917-1946”, Chicago University Press, 1997 OPREA, Petre, „M. H. Maxy”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 VORONCA, Ilarie , „Suprarealism și integralism”, în „Integral”, Nr. 1, 1926

dimensions

width: 75 cm
height: 58 cm

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

31. Studiu pentru Bogăția apelor noastre

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!