Mihai Eminescu, "Poesii", colecția completă a tuturor edițiilor Maiorescu (edițiile I-XVI, 1883-1936), rarisimă. Colecția completă a tuturor celor 16 ediții este singura existentă

description

Bine, Domnule Eminescu, suntem noi aşa de străini unii cu alţii? Nu ştii D-ta iubirea şi (dacă-mi dai voie să întrebuinţez acest cuvânt exact, deşi este mai tare) admiraţia adeseori entuziastă ce o am şi eu şi tot cercul nostru literar pentru D-ta, pentru poeziile D-tale, pentru toată lucrarea D-tale literară şi politică? Dar a fost o adevarată explosiune de iubire cu cari noi toţi prieteni D-tale şi nu numai aceştia am contribuit pentru puţinele trebuinţe materiale ce le reclamă situaţia. Şi n-ai fi făcut şi D-ta tot aşa din mult puţinul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea D-tale?/ Acum trebuie să ştii că volumul de poezii ce ţi l-a publicat Socec, după îndemnul meu, în Dechemvrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, aşa încât Socec stă înca uimit. În aceste 7 săptămâni de la apariţiunea lui, s-au vandut 700 de exemplare; o mie este toată ediţia şi de pe acum trebuie să te gândeşti la ediţia a doua, care va fi reclamată pe la toamnă şi în care vei putea face tu toate îndreptările ce le crezi de trebuinţă. Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchileşti, şi la întoarcerea în ţară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Aşa cam este, dar tot nu este rău, când te simţi primit cu atâta iubire de compatrioţii tăi./ Aşadar, fii fără grijă, redobândeşte-ţi acea filozofie impresională ce o aveai întotdeauna, adaugă-i ceva veselie şi petrece prin excursia în frumoasa Italie şi, la întoarcere, mai încălzeşte-ne mintea cu o rază din geniul D-tale poetic, care este şi va rămâne cea mai înaltă încorporare a inteligenţei române./ La revedere cu bine şi o caldă strângere de mână de la toţi prietenii şi mai ales de la/ al D-tale devotat/ T. Maiorescu" (Titu Maiorescu, Scrisoare către Mihai Eminescu, februarie 1884)/ Colecția conține toate primele 16 ediții ale "Poesiilor" lui Eminescu, inclusiv celebra ediție princeps la care Maiorescu face referire în fragmentul dr scrisoare redat mai sus. Maiorescu a fost, până la sfârșitul vieții, prietenul celui care era, iar mai apoi a celui care a fost, Eminescu. La îndemnul și prin preocuparea lui Maiorescu a fost publicat acest unic volum de poezii eminesciene din timpul vieții, reluat și republicat până în zilele noastre./ "Dacă totuși am publicat și aceste poezii (nerevizuite de Eminescu) împreună cu celelalte, așa cum se găsesc, am facut-o sintr'un simțământ de datorie literară. Trebuiau să devie mai ușor accesibile pentru iubitorii de literatura noastră toate scrierile poetice, chiar și cele începătoare, ale unui autor, care a fost înzestrat cu darul de a întrupa adânca sa simțire și cele mai înalte gândiri într-o frumusețe de forme, sub al cărei farmec limba română pare a primi o nouă viață." (Titu Maiorescu, Prefață la "Poesii", Decembrie 1883)/ Raritatea colecției complete este menționată chiar de Perpessicius, în volumul I din "Opere - Mihai Eminescu" publicat în 1939: "Ediția a 3-a ne este cunoscută numai din următoarea notiță a lui Gh. Adamescu..."; "Ediția a 5-a nu este cunoscută..."; "Ediția a 6-a, de asemenea, nu ne este cunoscută..."; "Edițiile a 9-a și a 10-a nu ne sunt cunoscute..."/ Prima ediție e cea din 1884, cu prefața semnată în decembrie 1883 și care cuprinde poeziile sale publicate în Convorbiri Literare timp de 12 ani./ A doua ediție a cărții e cea din 1885. Conține tot 61 de poeme. Se reeditează prefața din 1883./ Ediția a 3-a a apărut în anul 1888 și conține 64 de poeme. Au fost incluse poemele: La steaoa, De ce nu-mi vii și Kamadeva. Se reeditează prefața din 1883 dar ea este pentru prima oară semnată. Semnează: T. Maiorescu./ A 4-a ediție a cărții a fost editată în 1889. E singura ediție de până acum cu o erată. A fost suprimat, la nivel tipografic, un vers, la pag 237. Volumul conține tot 64 de poeme, cât și prefața din 1883. După prefață urmează textul scris de Maiorescu: Poetul Eminescu, p. V-XIV, semnat în octombrie 1889, la București./ Ediția a cincea a apărut în anul 1890. Conține 68 de poeme, pentru că s-au mai adăugat încă trei: Sara pe deal, Doina și Dalila. S-a republicat și prefața din 1883, cât și articolul despre Eminescu./ A șasea ediție e din 1892. Are 311 pagini, conține 73 de poeme și un post-scriptum, în paginile III-XIV ale cărții fiind tot introducerea și articolul despre Eminescu. Post-scriptum-ul se află între p. 309-311 și aparține tot lui Titu Maiorescu. E semnat cu T. M., în iunie 1892, la București. Și aici, Maiorescu spune că data nașterii poetului, 20 decembrie 1849, a luat-o din registrul Junimii, așa cum a trecut-o însuși Eminescu. În pagina 311, Maiorescu consimte cu această nouă dată de 15 ianuarie 1850 și spune că ea trebuie primită iar prima, cea din 20 decembrie 1849, pe care o susține însuși Eminescu, trebuie socotită „resultatul unei informații inexacte a poetului din partea părinților”./ A șaptea ediție a cărții e din 1895 și în ea a schimbat ziua nașterii lui Eminescu: 15 ianuarie 1850 în loc de 20 decembrie 1849. Avem tot 73 de poeme și post-scriptum-ul, plus cele două texte de la început./ A 8-a ediție a poemelor e din 1901 și are tot 73 de poeme, dimpreună cu cele 3 texte maioresciene, dar doar 255 pagini. Pe pagina de titlu a cărții s-a scris: „a opta mie de exemplare”./ A 9-a ediție e din 1903, are formatul celei anterioare. În nicio ediție de până acum și nici în aceasta, nu avem Scrisoarea I, II, III și IV ci Satira I, II, III și IV. Iar în ediția de a noua titlul poemului nu e Luceafărul ci Luceafĕrul. Este prima ediție tipărită în 2.000 de exemplare./ A 10-a ediție a poemelor eminesciene apare în anul 1907. Are tot 73 de poeme, plus cele 3 texte ale lui Maiorescu. A fost editată în 2.000 de exemplare, conform paginii de titlu, unde se spune: „a unsprezecea și a douăsprezecea mie de exemplare”./ A 11-a ediție, ultima din timpul vieții lui Maiorescu, a fost publicată în 1913, tot în 2.000 de exemplare, dar având numerotarea paginilor modificată, totalul de 271 de pagini conținând și cele două texte de la început și post-scriptumul./ Edițiile 12-15, au fost publicate după moartea lui Titu Maiorescu, în 1914, 1915, 1922 și 1924 și respectă fidel ultima ediție antumă./ Ediția 16, ultima respectând culegerea maioresciană, este publicată în 1936 și are o grafică diferită, cu chenar, 265 pag și o postfață de Vasile Demetrius.

dimensions

custom: 19 × 14 cm (fiecare)

201. Mihai Eminescu, "Poesii", colecția completă a tuturor edițiilor Maiorescu (edițiile I-XVI, 1883-1936), rarisimă. Colecția completă a tuturor celor 16 ediții este singura existentă

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!