Nicolae Petraşcu în 'Hidalgo'

signature

semnat dreapta sus, cu brun, G.D. Mirea

medium

ulei pe pânză

description

G. D. Mirea s-a născut la Câmpulung, în familia numeroasă a preotului şi mai târziu, protopopului, Dimitrie I. Mirea. La 12 ani, vine în Bucureşti pentru a urma Colegiul Sf. Sava, unde îl are ca profesor de desen pe C. Stăncescu. Acesta îi recunoaşte talentul şi îl sfătuieşte să continue pregătirea artistică, însă la terminarea gimnaziului, Mirea hotărăşte să urmeze medicina. Puţin timp după admiterea sa la şcoala doctorului Davila, hotărăşte însă să îşi asculte adevărata vocaţie şi se înscrie, în 1870, la vârsta de 18 ani, la Şcoala Naţională de Arte Frumoase, al cărei director era pe atunci Theodor Aman. Alături de acesta, profesori în cei cinci ani petrecuţi în şcoală îi sunt şi G. Tattarescu şi C. Stăncescu, care asistă la progresele sale. Şef de promoţie şi medaliat la expoziţiile de final de an ale şcolii, Mirea lucrează cu seriozitate, astfel că la absolvirea cursurilor, în 1875, realizează o compoziţie care impresionează şi care obţine primul loc în concursul pentru bursa de studii în străinătate: ”Întâia familie, Adam şi Eva şi copiii”. Mirea primeşte bursa şi ajunge la Paris abia în 1878, după ce participă ca desenator pe lângă cartierul general al armatei în Războiul pentru independenţă. Odată ajuns în capitala Franţei, studiază operele lui Velázquez, Tiţian şi Veronese, precum şi ale flamanzilor de secol al XVII-lea din colecţia Luvrului şi învaţă de la H. Lehmann, profesor la Şcoala Naţională de Arte Frumoase şi elev al lui Ingres, importanţa desenului. ”Bacanta şi Faunul”, una dintre cele mai importante opere ale creaţiei sale, aflată în colecţia Pinacotecii Bucureşti, a fost realizată în atelierul acestuia, execuţia picturii fiind comparabilă cu cea a marilor autori de compoziţii cu nuduri din Parisul acelei vremi. Părăseşte Şcoala de Arte Frumoase şi intră în atelierul lui Carolus Duran, elev al lui Courbet, un portretist de succes al societăţii oficiale pariziene şi al marii burghezii franceze. Dobândind de la acesta noţiuni importante pentru pregătirea sa profesională, Mirea realizează, mai ales în portretele sale de bărbaţi, exemple desăvârşite ale genului. Mirea îşi prezintă lucrările, mai ales portrete, la Saloanele Oficiale din Paris, devenind cunoscut publicului din Franţa, şi atrăgând atenția opiniei publice de la Bucureşti. Întors în ţară, Mirea se bucură de preţuirea multor oameni de gust, personalităţi din viaţa politică şi culturală a ţării, care îl considerau cel mai bun portretist pe care ţara l-a avut până în acel moment. Istoria artei l-a consemnat de altfel drept ”primul antropocentrist” în pictura românească, primul care a pus interpretarea omului în centrul operei sale (Dragomirescu, Frunzetti, 1940). Portretul este aşadar principala sa preocupare, pânzele sale înfăţişându-i pe cei care alcătuiau înalta societate bucureşteană a epocii: scriitori, cărturari, generali, oameni de stat, femei elegante. Lucrând conştiincios şi neobosit, a realizat aproximativ trei sute de portrete, la care se adaugă tablourile cu subiecte istorice şi mitologice, precum şi picturile murale din Catedrala din Constanţa, Universitatea din Iaşi şi de pe frontonul Ateneului Român. Mirea rămâne astfel, mai ales un portretist, care preferă pânzele în mărime naturală şi modele cu atitudini destinse, care să dea impresia unei lumi fericite, precum era societatea din rândul căreia acestea proveneau. Unele lucrări trădează însă un anumit convenţionalism şi superficialitate, prin utilizarea formulelor de atelier, deprinse de la Carolus Duran, însă Mirea este apreciat pentru imaginile sale îndelung studiate de busturi de bărbaţi în mărime naturală. Printre ele se află şi portretul lui Nicolae Petraşcu, ilustrat în costum spaniol, criticul de artă şi prietenul lui Mirea, a cărui fizionomie şi expresie apar adânc explorate. Altfel decât în unele dintre comenzile de portrete ale personajelor mondene, atunci când este în faţa unei persoane cunoscute, precum N. Petraşcu, Mirea este preocupat de pătrunderea psihologică a modelului, de reflectarea interiorităţii asupra fizionomiei şi de surprinderea unei atitudini care să particularizeze. Costumul de nobil spaniol, precum şi ipostaza personajului trimite la portretele de bărbaţi ale lui Velázquez, văzute de Mirea la Luvru, în perioada studenţiei, care l-au impresionat puternic. (C.C.)

bio

DRAGOMIRESCU, George, FRUNZETTI, Ion, ”G. Demetrescu Mirea”, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională Bucureşti, 1940 PETRAŞCU, Nicolae, ”G. D. Mirea”, Casa Şcoalelor, 1943

dimensions

width: 110 cm
height: 140 cm

research_info

Opera este reprodusă în monografia “G. D. Mirea”, Nicolae Petrașcu, București, 1943

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

27. Nicolae Petraşcu în 'Hidalgo'

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!