Natură statică cu mere - Artmark România

signature

semnat și dedicat dreapta jos, cu roșu, ”Pentru M. Danciu, Grigorescu”

medium

ulei pe lemn

description

Începătorului în desen i se propune adesea tema naturii moarte cu mere ce reuneşte relaţionări spaţiale cu redarea volumetriilor sferice. Abordând spre finalul carierei un simplu studiu de formă şi culoare - lumină, cel pe care îl avem în faţa ochilor, Grigorescu execută un acord muzical ce va fi convenit unui moment de echilibru sufletesc. Fructele simple, locale, alese din ambianţa casei ca şi menţionarea în dedicatie a numelui femeii de care şi-a legat destinul, ne introduc în intimitatea artistului, în raportul de armonie stabilit între el şi ceea ce-i este în preajmă. Maria Danciu, mama lui Gheorghe, fiul lui Grigorescu, rămâne un personaj mai degrabă învăluit în mister, desigur prin discreţia artistului în primul rând. Figura ei răsare însă schiţată în paginile de amintiri dedicate de doctorul Constantin Istrati artistului naţional. Chipul Mariei Danciu apare în picturile maestrului în anii 1880 figurând apoi în continuare cu precădere în perioada 1890-1907 (Remus Niculescu, 1957, p. 96). O putem identifica pentru început în personajul din lucrarea simbolică, datată 1881, Primăvara (Vlahuţă, 1910, p. 168-169, reprodus): o frumoasă ţărancă foarte tânără, înfăţişată din profil, subţire ca un lujer este reprezentată şezând într-o livadă înflorită, având alături o doniţă şi un urcior . Desigur că Maria Danciu reprezenta prin tipologia graţioasă a siluetei şi fineţea trăsăturilor clasice - “de vestală romană“ spune Vlahuţă - un tip de frumuseţe pe care Grigorescu l-a transformat în perioada albă, într-un ideal feminin, pe care îl dorea canon al esteticii sale. Figura Mariei poate fi identificată şi într-o serie de scene de gen ca Femeie brodând ( MNAR, inv. 9332 ), ori în câteva efigii precum cea păstrată probabil neîntrerupt în atelierul de la Câmpina ( Muzeul memorial Nicolae Grigorescu, Câmpina, inv. 92834 ) Amplasate în prim plan şi aproape „venind” spre privitor, pictate în plină pastă în nuanţe delicate de roşu, merele pot fi citite ca simbol al vitalităţii şi credem al sentimentului artistului - atât de discret în mărturisiri despre viaţa sa sufletească - pentru femeia vieţii lui. Contrastul dintre fundalul intunecat, tratat uniform şi culoarea-lumină a fructelor confirmă ceea ce se ştie despre formula grigoresciană de a picta naturi moarte, mai tradiţională în lipsa luminii de plein air. Mica pictură pe lemn era în mod evident un cadou pe care pictorul îl oferea Mariei. Un gest similar, probabil un cadou de Crăciun descifrăm într-o altă lucrare ce poate fi considerată în pandant cu Merele Roşii, portretul din profil al Mariei Danciu, desen în peniţă păstrat la Muzeul de Artă din Cluj ( inv.MA 2422 ). Desenul poartă şi el dedicaţia artistului ce a ţinut să marcheze momentul: pentru Maria Danciu /1895 decembrie 22/Grigorescu. Prin corelare cu efigia desenată de la Cluj, putem presupune ca Merele roşii datează cu aproximaţie din aceeaşi perioadă (în jurul anilor 1895-1896), când artistul traversează momente de împlinire în operă şi când în vecinătatea perioadei albe se impun lucrări admirabile prin libertatea suverană a execuţiei precum Ţărancă citind ( MNAR, inv.3294), Paysanne roumaine (Franţa, Musée des Beaux-Arts d’Agen, inv.304 BR), Cap de ţărancă(Muzeul de artă Ploieşti, inv.585). Merele roşii au rămas în preajma Mariei Danciu şi a artistului, în atelierul de la Câmpina, cel puţin atât timp cât a trăit Maria. Le putem identifica în imaginea unui perete cu lucrări din atelierul artistului, datorată lui Stelian Petrescu, eminent fotograf al operei grigoresciene (Vlahuţă, 1910, p. 251). Fotografia a putut fi realizată fie în 1906, fie după decesul lui Grigorescu. În multitudinea de picturi neînrămate, aşezate strâns, una lângă alta, majoritatea datând din perioada finală a operei, recunoaştem Merele roşii pe marginea din dreapta sus a panopliei de lucrări şi două efigii ale Mariei Danciu, dintre care una a fost mai sus evocată ( Muzeul Grigorescu, Câmpina ). (I.B.)

bio

VLAHUȚĂ, Alexandru, “Pictorul N. I.Grigorescu.Vieaţa şi opera”, Bucureşti, Socec, 1910, il. p. 251. NICULESCU, Remus, “Nicolae Grigorescu”, [catalog expoziţie], Muzeul de artă al Republicii, Bucureşti, 1957. OPRESCU, George [-Remus Niculescu], “N. Grigorescu”, Bucureşti, ed. Meridiane, 1963, vol.II. FURNICĂ RUS, Alexandra Negoiţă LĂPTOIU, Viorica MARICA, “Grafica lui Nicolae Grigorescu la Muzeul de Artă din Cluj”, catalog [expoziţie], Muzeul de artă din Cluj, 1967, p. 16, cat. 16; il. p. 61. BELDIMAN,Ioana, COSMA, Gheorghe, “Nicolae Grigorescu”, pictură-grafică, [catalog expoziţie], Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1984.

dimensions

width: 30 cm
height: 15 cm

research_info

Opera a aparținut Mariei Danciu, soția pictorului și apare reprodusă în panoul cu opere din atelierul artistului, Alexandru Vlahuță, "Nicolae Grigorescu", 1910, pag. 251.

dating

cca. 1910

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

71. Natură statică cu mere [cca. 1910]

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!