23Т. Icoană împărătească pe lemn, ”Maica Domnului cu Pruncul - Doamna Îngerilor”, Costandin Zugravul, Țara Românească, școală brâncovenească, epoca lui Constantin Brâncoveanu, ultimul deceniu al sec. XVII, piesă muzeală
lot.initial-price:
20.000,00 EUR
lot.sold:
40.000,00 EUR
lot.initial-price:
20.000,00 EUR
lot.sold:
40.000,00 EUR
- medium
- tempera și foiță de aur pe lemn
- description
- Elemente de identificare de ordin iconografic și stilistic: Icoana Maica Domnului cu Pruncul, de tip Hodighitria, este serie cu icoanele Sfântul Nicolae, Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Arhanghel Mihail, făcând parte din icoanele împărătești ale unui iconostas. Pictura icoanei este executată în stilul brâncovenesc, stil definitivat în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea în Țara Românească. În nava adâncită a icoanei, pe fondul de aur, Maica Domnului este așezată într-un jilț auriu cu spătarul curbat, decorat pe lateral cu motive brâncovenești aurii. Fecioara Maria ține Pruncul pe brațul stâng și cu dreapta îl indică, conform tipului Hodighitria. Pruncul Iisus ține un rotulus cu stânga, iar cu dreapta binecuvântează. Arhanghelii Mihail și Gavriil, prezenți în spatele jilțului, fac referire la tipul „Doamna Îngerilor”. Maica Domnului este înveșmântată cu tradiționalul maforion roșu, peste palla (rochia) albastră. Iisus poartă chiton alb și himation cărămiziu hrisografiat. Toate personajele poartă în jurul capetelor aureole decorate prin incizie cu rotiță. Chipurile lor se înscriu în tipologia specifică picturii brâncovenești, modelajul fiind executat prin suprapuneri succesive de nuanțe de ocru, iar umbrele sunt redate cu brun-verzui și roșu. În partea dreaptă, jos, se păstrează un fragment dintr-o inscripție cu litere chirilice aurii, în transliterare ”Pomeni Gospodi Costandin Zugraf”?, posibil numele zugravului icoanei. Prin cromatica dominată de aur, roșu, ocru și albastru, prin fast și bogăție, icoana se încadrează în perioada „clasicizantă” a stilului brâncovenesc. Elemente de identificare de ordin tehnic: Panou de lemn degroșat, traverse semiîngropate, grund uniform pe întreaga suprafață, foiță de aur, decorație cu rotiță, tempera pe lemn, verni. Concluzii: Icoana de mari dimensiuni a fost, cu siguranță, o comandă domnească pentru o ctitorie importantă. Ea se impune prin calitățile sale artistice și prin aspectul de fast și bogăție pe care-l degajă, specific stilului brâncovenesc (A.D.).
- dimensions
-
- width: 74.5 cm
- height: 102 cm
- research_info
- De o înaltă valoare artistică, pictura icoanei se înscrie în coordonatele stilistice ale picturii brâncovenești, iar prin întreaga sa ținută, care exprimă bogăție, fast și opulență, ea poate fi considerată ca fiind o comandă domnească. Constantinos, un pictor de origine greacă activ în Țara Românească între 1658 și 1720, a avut un rol esențial în dezvoltarea artei brâncovenești. Adus de Șerban Vodă Cantacuzino pentru a picta Biserica Doamnei din București în 1683, talentul său a fost rapid recunoscut, ceea ce l-a determinat pe Constantin Brâncoveanu să-l numească „vătaf de zugravi” la Mănăstirea Hurezi în 1692, unde a realizat unul dintre cele mai izbutite ansambluri picturale din întreaga artă medievală românească. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără frescele de la Biserica Curții Domnești din Târgoviște (primul monument pictat de zugravii „Școlii de la Hurezi” în afara ansamblului Mănăstirii Hurezi, în 1698), Mănăstirea Dintr-un Lemn (ctitoria lui Preda Brâncoveanu din anul 1635), Schitul Ostrov din Călimănești (1701), Mănăstirea Polovragi (1703) și Biserica din incinta ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia (1705). În ceea ce privește pictura de icoane, până în acest moment se cunosc doar șase icoane aparținând lui Constantinos, dintre care doar una singură este semnată, restul fiindu-i atribuite. Stilul său distinctiv reprezintă o sinteză între arta de tradiție bizantină și ecouri ale Renașterii târzii și ale Barocului. Astfel, Constantinos a contribuit semnificativ la conturarea identității vizuale a epocii brâncovenești, care dă naștere primului stil național. Sunt specialiști care discută ipoteza că zugravul Constantinos, către sfârșitul carierei sale, prețuind arta iconarilor ruși, arată interes pentru stilul picturii acestora și realizează și icoane apropiate de spiritul și stilistica rusească a perioadei.
INFORMAȚII SUPLIMENTARE
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.