Icoană împărătească pe lemn, ”Sfântul Ioan Botezătorul - Îngerul deșertului și Sfântul Arhanghel Mihail - Psihopomp”, atribuit Costandin Zugravul, Țara Românească, școală brâncovenească, epoca lui Constantin Brâncoveanu, ultimul deceniu al sec. XVII, piesă muzeală foarte rară

medium

tempera și foiță de aur pe lemn

description

Elemente de identificare de ordin iconografic și stilistic: Pe fondul auriu al icoanei, pictat în partea de jos cu verde, într-o compoziție dinamică sunt redați în picioare, în stânga, Sfântul Ioan Botezătorul, iar în dreapta, Arhanghelul Mihail. Sfântul Ioan Botezătorul poartă tradiționala camilafcă – haină de blană de capră, redată de zugrav cu albastru, peste care poartă o mantie verde. Binecuvântează cu dreapta, iar în mâna stângă ține un filacter cu inscripția în slavonă: „Pocăiți-vă fraților.” Este redat înaripat, în calitatea sa de Înger al deșertului. În jurul capului poartă aureolă decorată cu rotiță, prin incizie în grundul icoanei, și este înfățișat în atitudine de mișcare. Alături, Arhanghelul Mihail, în picioare, ușor răsucit spre stânga, ține în mâna dreaptă sabia ridicată, iar în stânga un filacter cu o inscripție greu lizibilă și calcă cu piciorul drept pieptul „necredinciosului” căzut la pământ. Conform tradiției, el poartă costum de ostaș roman – tunică scurtă albastră, deasupra o platoșă aurie, pantaloni strâmți pe picior, iar peste umeri o mantie roșie, fluturândă, sugerând mișcarea sa. Tipologia și modelajul chipurilor, modul de realizare a cutelor veșmintelor și cromatica se înscriu în caracteristicile stilului brâncovenesc. Elemente de identificare de ordin tehnic: Panoul icoanei, din lemn de tei, este întărit la spate cu două traverse semiîngropate, iar pe față lemnul este degroșat. Un grund acoperă uniform suprafața icoanei, peste care s-a aplicat foiță de aur, apoi s-a pictat în tempera și s-a vernisat. Concluzii: Caracteristicile stilistice și realizarea tehnică a icoanei sunt similare cu celelalte trei icoane împărătești (Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Hristos și Sfântul Nicolae), fapt ce ne permite să le încadrăm în stilul brâncovenesc „clasicizant” și, potrivit unor particularități comune celor patru icoane împărătești, să le atribuim zugravului Costandin (A.D.).

dimensions

width: 78 cm
height: 102 cm

research_info

De o înaltă valoare artistică, pictura icoanei se înscrie în coordonatele stilistice ale picturii brâncovenești, iar prin întreaga sa ținută, care exprimă bogăție, fast și opulență, ea poate fi considerată ca fiind o comandă domnească. Constantinos, un pictor de origine greacă activ în Țara Românească între 1658 și 1720, a avut un rol esențial în dezvoltarea artei brâncovenești. Adus de Șerban Vodă Cantacuzino pentru a picta Biserica Doamnei din București în 1683, talentul său a fost rapid recunoscut, ceea ce l-a determinat pe Constantin Brâncoveanu să-l numească „vătaf de zugravi” la Mănăstirea Hurezi în 1692, unde a realizat unul dintre cele mai izbutite ansambluri picturale din întreaga artă medievală românească. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără frescele de la Biserica Curții Domnești din Târgoviște (primul monument pictat de zugravii „Școlii de la Hurezi” în afara ansamblului Mănăstirii Hurezi, în 1698), Mănăstirea Dintr-un Lemn (ctitoria lui Preda Brâncoveanu din anul 1635), Schitul Ostrov din Călimănești (1701), Mănăstirea Polovragi (1703) și Biserica din incinta ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia (1705). În ceea ce privește pictura de icoane, până în acest moment se cunosc doar șase icoane aparținând lui Constantinos, dintre care doar una singură este semnată, restul fiindu-i atribuite. Stilul său distinctiv reprezintă o sinteză între arta de tradiție bizantină și ecouri ale Renașterii târzii și ale Barocului. Astfel, Constantinos a contribuit semnificativ la conturarea identității vizuale a epocii brâncovenești, care dă naștere primului stil național. Sunt specialiști care discută ipoteza că zugravul Constantinos, către sfârșitul carierei sale, prețuind arta iconarilor ruși, arată interes pentru stilul picturii acestora și realizează și icoane apropiate de spiritul și stilistica rusească a perioadei.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!