Copil cu țestoasă - Artmark România

signature

semnat și datat în dreapta la baza plintei C. Medrea, 1929

medium

bronz

description

Sculptura a fost realizată în anul 1926 ca proiect pentru o fântână, reprezentând un copil dolofan ce ţine în mână o ţestoasă, din gura căreia urma să tâşnească apă (1). Fântâna nu a mai fost probabil executată, însă opera a rămas printre cele mai cunoscute lucrări ale lui Medrea, fiind cuprinsă deseori în paginile studiilor şi albumelor ce i-au fost dedicate artistului. Opera provine din Colecţia Vasile Stoica, una dintre cele mai importante colecţii particulare din România, care s-a aflat timp de câteva decenii în expunerea Muzeului Naţional de Artă al României şi a fost restituită integral proprietarilor, în cursul anului 2009. Motivul copilului ce ţine un element marin a pătruns în statuara românească pe filieră franceză, un exemplu celebru fiind opera lui Jean-Baptiste Carpeaux „Pescar cu scoică” din 1857. Acesta este o reinterpretare a formulei antice a personajului în postură ghemuită, aflat în interacţiune cu o scoică sau animal ieşite din mare, influenţat de observaţia directă a unei scene de pe o plajă şi de amintirea unei lucrări asemănătoare de François Rude, „Pêcheur napolitain jouant avec une tortue” din 1829-1833, de la Muzeul Luvru. Băiatul din sculptura lui Rude, un pescar napoletan, apare aşezat, jucându-se curios cu o broască ţestoasă, lucrarea fiind una dintre primele care au încercat să înfăţişeze corpul uman aşa cum apare acesta în faţa ochilor noştri, rupând cu idealul neoclasic. Băiatul cu broască ţestoasă era încă din Baroc un subiect îndrăgit în sculptura de fântâni ce decorau pieţele sau grădinile. Uneori, personajul simboliza zeul râului sau un spirit marin, purtând amulete cu scoici sau plante acvatice sau era reprezentat călărind broasca ţestoasă. În societatea românească prevala modelul francez, astfel încât nu este greu de închipuit că un iubitor al artei a dorit să aibă o fântână similară celor pe care le văzuse la Paris. Medrea a realizat sculptura în urma unei comenzi primite. Nu se ştie dacă proiectul a fost sau nu realizat ori dacă comanditarul era însuşi Vasile Stoica, însă lucrarea a rămas una relevantă în opera lui Medrea. Sculptura lui Medrea este inspirată de exemplele artei franceze, cu toate că poziţia personajului este diferită, copilul aflându-se în picioare, în contraposto, ţinând în braţe broasca ţestoasă. Pe braţul drept poartă un drapaj care rezolvă echilibrul compoziţional. Corpul băiatului, cu rotunjimi de putto, este modelat din curbe blânde, volume robuste şi forme sferice, cu un pronunţat simţ al teluricului. Reliefarea generoasă urmăreşte sugerarea sentimentului de plenitudine. S-a observat că viziunea lui Medrea asupra pasticităţii corpului uman îşi are originea în tradiţiile folclorice româneşti şi mai exact în rotunjimea oalelor ţărăneşti (2), în relaţie cu ideea de rodnicie, stabilitate şi eleganţă. Medrea urmărea să imprime în carnaţia personajului pulsaţia vieţii, construind cu gingăşie suprafeţele curbate, convexe, organizându-le într-un ritm domol, fluid. Volumul carapacei ţestoasei comunică cu formele pline ale trupului, această tipologie a personajelor lui Medrea simbolizând fertilitatea şi maturitatea, pornind probabil de la forma pământului, a majorităţii fructelor sau a sânului femeii (3). Aici, rotunjimea accentuată a trupului face referire la delicateţea şi prospeţimea tinereţii, alături de care broasca ţestoasă are semnificaţia de putere şi longevitate. Copilul împrumută din atributele animalului, adoptând o oarecare sobrietate şi răbdare, care nu este specifică celorlalţi băieţi reprezentaţi în sculptură împreună cu broaşte ţestoase, în atitudini ştrengăreşti. Fizionomia liniştită, cu expresia calmă, musculatura fără încordări a corpului dar alcătuind o structură solidă, simplitatea pozei şi a formulării compoziţiei, creează o imagine de o mare forţă expresivă, ce împleteşte masivitatea cu puritatea, forţa cu gingăşia. (1) K. H. Zambaccian, „C. Medrea”, p. 11 (2) Marin Mihalache, „Cornel Medrea”, p. 7 (3) Henry Moore apud Marin Mihalache, „Cornel Medrea”, p. 7

bio

BELDIMAN, Ioana, „Sculpturi franceze. Un patrimoniu resuscitat”, Editura Simetria, Bucureşti, 2005 MIHALACHE, Marin, „Cornel Medrea”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972 ZAMBACCIAN, K. H., „C. Medrea”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957

dimensions

depth: 17 cm
width: 23 cm
height: 67 cm

research_info

Lucrarea provine din colecția diplomatului român Vasile Stoica, colecție preluată în 1977 de Muzeul Național de Artă al României, iar după căderea regimului comunist, în urma unui şir îndelungat de procese, restituită moştenitorilor diplomatului, în cursul anului 2009 Variante ale lucrării sunt reproduse în: “Catalogul Muzeului de Artă Constanța. Expoziția permanentă“, 1998, p.132, în monografia “Medrea“, Marin Mihalache, Ed. Meridiane, 1972, pag. 54 și în monografia “Cornel Medrea“, text Tudor Vianu, ed. Apollo, 1935, cu mențiunea apartenenței la colecția Malaxa

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

24. Copil cu țestoasă

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!