Ovidiu în exil - Artmark România

signature

semnat și datat stânga jos, cu negru, TeoSion, 1915

medium

ulei pe carton

description

Vianu identifica în compozițiile pictorului Theodorescu-Sion ”vizualitatea specifică omului de la munte” transpusă în tendința de aglomerare a prim-planului cu volume pregnante, indiferent de tematica abordată. Pe această structură compozițională Sion recrează povestea poetului Ovidiu exilat pe țărmurile de la Marea Neagră. Ovidiu, poet apreciat după moartea lui Horațiu, care alege să se retragă din cariera militară treptat, în favoarea celei literare, este, în anul 8 d. Hr, exilat fără motiv de Augustus în extremitatea estică a imperiului, în portul Tomis. Din această perioadă au rămas versurile din ”Triste” și ”Pontice” care descriu ținuturile dobrogene cu relieful și oamenii săi. De asemenea, s-a perpetuat imaginea poetului surghiunit la malul mării, ca emblemă a unei trăiri dramatice, departe de țara de origine. La perpetuarea acesteia a contribuit și așa-zisa lipsă de motive clare ale exilului. Deși era vorba despre o formă ușoară a acestuia și anume, relegarea, care nu presupunea scoaterea în afara legii, menționarea de către poet a acelei ”carmen et error” (poezie și greșeală) care ar fi stat la baza deciziei exilului, a permis enunțarea mai multor teorii asupra celor întâmplate. Pictorul a reușit să traducă în limbaj pictural elementele legendei, dând astfel viață unuia dintre arhetipurile literare românești. La malul mării, la marginea unei stânci, înfășurat în togă, poetul nu privește melancolic spre întinderea de ape, ci stă cu capul plecat, într-o atitudine meditativă. Singurătatea specifică literaților, cu atât mai mult în cazul lui Ovidiu, este subliniată de aglomerarea pescarilor din partea dreaptă, care completează prim-planul. În fundal este reluată aglomerarea telurică a reliefului pe fundalul cerului care pare să oglindească starea poetului. Compoziția singularizează statura poetului, relieful fiind dispus în arc de cerc de la dreapta spre centrul tabloului. Theodorescu-Sion, în urma studiilor din Franța, revenise în 1908 în țară și se implică activ în viața artistică, participând la expozițiile Salonului, Tinerimii Artistice, societății Arta. În 1913 era mobilizat ca ofițer în campania din Bulgaria, numărându-se printre primii artiști care iau contact cu Balcicul. Un an mai târziu deschidea prima expoziție personală în care erau expuse lucrări din Mediterană și de la malul Mării Negre, executate pe drumul de întoarcere în țară, drum făcut cu vaporul de la Rotterdam. Vasile Morțun îi comanda, în 1915, ”în urma câștigării concursului, decorarea murală a Sălii de Consiliu a Primăriei din Constanța. Din cauza războiului lucrarea nu s-a mai executat, însă desenele executate de artist au intrat în colecția Victor Eftimiu. În același an la Tinerimea Artistică, expune 6 lucrări printre care: Ovidiu în exil (proiect decorativ), Legenda Medeei, Pe malul apei și La scăldat.” (monografia Doinei Schobel, Meridiane, 1971, p. 29) Lucrarea poartă pe verso dedicația: ”Dăruită poetului Emil Bălășescu de ziua lui, 8 august 1957, de Emil Ciucianu.” Emil Ciuceanu a fost președinte al Uniunii Ziariștilor în perioada interbelică. Theodorescu-Sion a fost prieten de casă al familiei, lucrările fiindu-i colecționate de soții Ciuceanu. Alegerea lumilor inspirate din mitologie și antichitate ori a subiectelor din lumea vechiul Tomis este specifică perioadei de început a pictorului, în care este influențat de simbolism și art-nouveau. Lucrase grafică pentru publicațiile satirice în care abordase curentul din punct de vedere al elementelor stilistice, iar în 1913 transpusese poemul lui Macedonski, ”Excelsior” în proiectul decorativ ”Pe celălat tărâm.” În același timp, tot în manieră simbolistă, este preocupat de simbolistica culorilor, cărora le urmărește semnificația și pe care le folosește în acord cu ceea ce vrea să transmită. Folosește violetul, dar și o gamă de griuri și ocruri ce amintesc de Vuillard și Bonnard, tonuri ce se regăsesc pregnant și în compoziția ”Ovidiu în exil”, punctată violet de masa de brunuri roșiatice cu care a înțelesles să redea corpurile arse de soare ale pescarilor și muncitorilor de la malul mării.

bio

PAVEL, Amelia, ”Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1967 SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1971

dimensions

custom: 36,5

research_info

Opera a parcurs colecția Emil Ciuceanu, Președinte al Uniunii Ziariștilor în perioada interbelică; din 1957 în colecția poetului Teodor Balș (Emilian Bălășescu). Opera a figurat în expoziția Tinerimii Artistice 1915 și este menționată în catalogul expoziției la cat. 262

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

26. Ovidiu în exil

Nu ratați nicio expoziție sau licitație!